„Cenușie şi plină de groază”, aşa a denumit în mod memorabil depresia autorul William Styron. Tulburarea stării de spirit poate apărea din senin, sau poate apărea în urma unui insucces sau a unei pierderi personale, producând sentimente persistente de tristețe, lipsă de valoare, lipsă de speranță, neputință, pesimism sau vinovăție. Depresia afectează concentrarea, motivația și o serie de aspecte ale funcționării cotidiene. Potrivit O.M.S., depresia este principala cauză a dizabilității la nivel mondial, peste 300 de milioane de oameni de toate vârstele suferă de diferite forme de tulburări depresive. Depresia vine sub forme care variază de la depresie majoră la distimie și la tulburare afectivă sezonieră. Episoadele depresive sunt o caracteristică a tulburării bipolare. Depresia este o tulburare complexă, care implică multe structuri fiziologice ale organismului, inclusiv sistemul imunitar, în dubla ipostaza: fie cauză-efect fie efect-cauză. Aceasta produce disfuncţii ale somnul și modificarea apetitul; în unele cazuri, determină pierderea în greutate; în altele, contribuie la creșterea în greutate; acestea sunt doar două exemple de implicaţii somatice care apar. Depresia este adesea însoțită și de anxietate. Cercetările indică faptul că nu numai că cele două condiții se produc simultan, ci se suprapun modelelor de vulnerabilitate genetică. Dezvoltarea creierului este un proces care se desfăşoară intre programarea genetică şi dependenta de mediu. Genomul uman are aprox. 24 000 gene care produc proteine. Organismul uman este construit din proteine. În mod tradiţional se face distincţia între “lucruri înnăscute” şi “lucruri învăţate” (dobândite pe parcursul vieţii). Cele înnăscute sunt văzute ca fiind “genetice”, iar cele învăţate sunt văzute ca aparţinând mediului din jurul nostru. Genele sunt de fapt nişte comutatoare, pe care, prin expunerea noastră la mediu le pornim sau le oprim. Copiii pot moşteni gene care îi predispun la stres, dar acestea sunt deja oprite (inactivate) de către experienţele părinţilor. Datorită complexității sale, o înțelegere deplină a depresiei a fost evazivă. Cercetătorii au unele dovezi că sensibilitatea la depresie este legată de dietă, atât direct - prin consumul inadecvat de nutrienți, cum ar fi grăsimile omega-3, cât și indirect, prin varietatea de bacterii care populează intestinul. Dar depresia implică starea de spirit și gândurile, trăirile afective precum și corpul și aceasta provoacă suferinţă atât pentru cei care trăiesc cu tulburarea, cât și pentru cei din jurul acestora. Depresia este tot mai frecvent întâlnită la copii. Chiar și în cazurile cele mai severe, depresia este tratabilă. Afecțiunea este adesea ciclică, iar tratamentul din timp poate preveni episoadele recurente. Studiile arată că tratamentele eficiente sunt terapiile bazate pe modele de problematizare a de gândirii, cu sau fără utilizarea de antidepresive (medicamente). În plus, sunt studii care arata că meditația regulată singură sau asociată cu terapia poate opri uneori sau încetinii depresia înainte de a începe prin decentrarea efectivă a atenției de la gândurile negative repetitive care adesea pun în mișcare spirală descendentă a dispoziției.Psihoterapeut: Dan Molnar,
