Unii copii plâng, țipă și lovesc cu piciorul, ca răspuns la situații neobisnuite în timp ce alții rămân calm. Diferența dintre cele două stari pe parcursul vieții lor, prezic sensibilitatea lor la depresie si tulburari de anxietate, constată un nou studiu prezentat la reuniunea anuala a Colegiului American de Neuropsychopharmacology, 7-11 decembrie, in Scottsdale, Arizona.
Carl Schwartz, un psychopathologist de la Massachusetts General Hospital din Charlestown a constatat ca dezvoltarea structurală a cortexului prefrontal anterior, zona din creier puternic implicat în răspunsul emoțional și de control se produce la copii cu temperament fiabil, perceptibil in jurul varstei de 4 luni.
"Fiecare părinte este intrigat de diferențele dintre copii, diferente care se fac prezente chiar din ziua cand se nasc. Am descoperit o surprinzătoare, și credem importantă legatura intre comportamentul copiilor si depresia si anxietatea."
Schwartz si colegii sai au urmarit 76 de persoane de la copilărie la maturitate, înregistrarea comportamentul lor si imagistica creierul lor o dată la 4 luni si din nou la 18 ani folosind RMN. Ei au descoperit ca bebelusii care au fost extrem de reactiv la noi experiențe au avut de 10 ori mai multe sanse de a dezvolta tulburări de depresie și anxietate la vârsta adultă decat au fost copii mai puțin reactive. De asemenea, adultii care au fost copii foarte reactive cortexesul lor a crescut mai groas in zona prefrontala.
Cortexul prefrontal este bogat conectat la amigdala, care coordonează amintiri emotionale, si hipotalamusul, care controlează răspunsul frica. Schwartz crede ca grosimea corticală crescuta s-ar putea interfera cu buna funcționare a acestor regiuni ale creierului, ceea ce duce la depresie si anxietate crescuta.
Schwartz avertizează, totuși, este prematura si nefondata generalizarea concluziilor sale la toate cazurile de grosime corticală prefrontal. "Anatomia nu este destin", spune el. "Dar anatomia pare a avea o amprenta destul de mare."
http://www.apa.org M. Price „Publication Manual of the American Psychological Association”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu