Depresia implică adesea o stare de dispoziție tristă persistentă, agitată sau de goliciune, stări ca lipsa de speranță, pesimism, sentimente de vinovăție, lipsă de valoare sau neputință. De asemenea, apare pierderea interesului sau a plăcerii față de activitățile care au adus cândva bucuria, pentru hobby-uri, inclusiv alterarea vieţii sexuale. Energia scăzută, oboseală sau sentimentul de a fi „lent” sunt, de asemenea frecvente, la fel ca neliniștea, iritabilitatea și dificultățile de concentrare, de a memora sau în luarea unor decizii. Sunt prezente gânduri de moarte sau de sinucidere.
Persoanele cu depresie pot suferi perturbări de somn (insomnie sau trezirea dimineață devreme sau suprasolicitare) modificări ale comportamentul alimentar (creşterea sau scăderea apetitului, pierdere sau creșterea în greutate). Pe lista somatizărilor persistente sunt incluse dureri de cap, tulburări digestive și dureri cronice.
Cauzele depresiei.
Nu există o singură cauză cunoscută a depresiei. Mai degrabă, este o combinație de factori genetici, biologici, de mediu și psihologici. Experiențe negative majore - traume, pierderea unei persoane dragi, o relație dificilă sau orice situație stresantă care copleșește capacitatea de a face față - pot declanșa un episod depresiv. Episoadele depresive ulterioare pot apărea cu sau fără un declanșator evident.
Depresia nu este însă o consecință inevitabilă a evenimentelor negative din viață. Acest lucru se produce atunci când astfel de evenimente au pus în mișcare o stare de ruminații excesive și când modele de gândire negativă se amplifica exponenţial, în special despre sine, starea de sănătate intră într-o spirală descendentă.
Cercetările care folosesc tehnologii de imagistică cerebrală, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) arată că creierul persoanelor care au depresie arată diferit de cele ale persoanelor care nu au. Mai exact, părțile creierului responsabile pentru reglarea stării de spirit, a gândirii, a somnului, a apetitului și a comportamentului par să funcționeze anormal. Nu este clar care modificări observate în creier pot fi cauza depresiei și care pot fi efectul şi dacă nu este în sens invers efect cauza.
De asemenea este studiată şi componenta genetică de transmitere a bolii.
Cum se tratează depresia.
Depresia, chiar și cele mai severe cazuri, este o tulburare tratabilă. La fel ca în cazul multor boli, începerea devreme a tratamentul este o modalitate eficientă și cu atât mai mult este mai mare probabilitatea că recidiva să fie prevenită.
Tratamentul adecvat pentru depresie începe cu examenul de specialitate. Anumite medicamente, precum și unele afecțiuni medicale, cum ar fi infecțiile virale sau o afecțiune tiroidiană, pot induce aceleași simptome ca și ale depresia. De aceea diagnosticarea se face de un specialist psihiatru. Consultul are în vedere chestionarea pacientului despre consumul de alcool și droguri și dacă pacientul are gânduri despre moarte sau suicid.
Odată diagnosticata o persoană cu depresie poate fi tratată prin mai multe moduri. Cele mai frecvente moduri sunt tratamentul medicamentos și psihoterapia. Multe studii arată că psihoterapia comportamentală cognitivă este extrem de eficientă, singură sau în combinație cu terapia medicamentoasă.
Psihoterapia abordează modelele de gândire care reduc depresia şi împiedică reapariția.
Terapia medicamentoasă este adesea utilă pentru ameliorarea simptomelor, cum ar fi anxietatea severă, astfel încât oamenii se pot implica într-o psihoterapie.
Psihoterapeut: Dan Molnar,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu