Depresia cunoaşte șase subtipuri adiționale: depresia melancolică, depresia atipică, depresia catatonică, depresia cu suferință anxioasă, depresia cu început peri-partum și tulburarea afectivă sezonieră.
Pentru a se pune un diagnostic de tulburare depresivă majoră, trebuie luate în considerate alte diagnostice potențiale, precum distimia, tulburarea de adaptare cu dispoziție depresivă sau tulburarea bipolară.
Tulburarea bipolară este definită ca fiind o afecţiune psihică cu episoade alternative depresive, maniacale sau hipomaniacale.
Sarcina nașterea unui bebeluș poate declanșa schimbări de dispoziție. Când reacția este mai severă și prelungită, este considerată depresie cu început peri-partum, o afecțiune care necesită tratament, deoarece poate interfera cu capacitatea părinților de a-și îngriji nou-născutul.
Depresia poate apărea, de asemenea, sezonier denumită tulburarea afectivă sezonieră, apare în lunile de iarnă, când lumina soarelui este redusă, aceasta este adesea ameliorată prin expunerea zilnică la tipuri specifice de lumină artificială.
Gândurile suicidare sunt prezente adesea în episoadele depresive, motiv pentru care este important ca pacienţilor să le fie monitorizate tulburări de dispoziție prelungite.
Depresia și sănătatea.
Pe măsură ce avansăm în epoca tehnologizării termenul de fericire devine din ce în ce mai blurat, mai gol de conţinut. Locul acesteia a fost luată de angoasa. În existenţa modernă este prezenta deprimarea si anxietatea.
Un număr tot mai mare de oameni tineri se luptă cu aceasta tulburare.
Riscul, de trei ori mai ridicat de a dezvolta o afecţiune cardiacă, îl au persoanele care suferă de depresie. Depresia afectează întregul organism. Aceasta slăbește sistemul imunitar, crește susceptibilitatea la infecții virale și, în timp face posibilă apariţia chiar a unor tipuri de cancer.
De asemenea, perturbarea somnului, la care se adăugă sentimentele de letargie, micșorarea capacității de concentrare, toate acestea pun în pericol sănătatea pacientului.
Depresia manifestată ca stare persistentă și prelungită este cunoscută sub numele de distimie. Persoanele care suferă de distimie au o dispoziție scăzută pe perioade lungi de timp, ani de zile, au o energie scăzută, stima de şine de asemenea scăzută și o capacitate mică de a trăi plăcerea. Pacienţii diagnosticate cu distimie nu își pot aduce aminte când a fost ultima oară când au fost cu adevărat fericiți.
Trăind cu depresia.
Majoritatea oamenilor trăiesc cel puţin o dată în viaţa o „perioadă cenuşie”. Cu toate acestea, depresia clinică este o experiență largă de ruminații negative repetitive, perspectiva sumbră asupra vieţii și lipsa de energie, în termeni populari, lipsit de vlagă. Nu este un semn al slăbiciunii personale sau o stare pe care o poţi oprii sau depăşi prin propria voință. Persoană s-a mobilizat, s-a focusat şi a trecut peste depresie. Nu nu este aşa.
Viața modernă pune presiuni din ce în ce mai mari. Accentul pe realizarea încă din perioada copilăriei timpurii în dauna petrecerii libere a copilăriei în contact cu natura, mutarea culturală de la contactul social direct faţă-în-faţă, la interacţiunea virtuală la distanţă și centrarea pe acumulările megalomaniace materiale în detrimentul experiențelor de viaţa bogate, toate acestea joacă un rol important în dinamica psihică şi producerea depresiei.
Depresiile care apar în timpul crizelor existenţiale, în urma unor eşecuri pot servii scopului de a învăţa modalități de gândire care să se concentreze pe problemele noastre şi a găsii soluţii pentru rezolvarea lor. Sunt unele studii care indica de fapt, că depresia ca efect a unei situaţii de criza pune persoana în contact cu propriile necesitaţi şi o ajuta la o mai bună conștientizarea de sine.
Psihoterapeut: Dan Molnar,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu